Maria Tanase, poate cea mai cunoscuta interpreta de muzica populara, s-a nascut la Bucuresti, in strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie 1913.
Era al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei.
La 15 ani, Maria Tanase s-a inscris la un concurs de Miss Romania, iar de acasa a plecat la nici 17 ani sa se angajeze casierita intr-un birt, unde mai si canta.
Aici e descoperita de primul ei protector, Sandu Eliad, cunoscut publicist si regizor de teatru. El o introduce in cercurile literare si intelectuale ale vremii, dar primul contact direct cu lumea artistica il are in 1934, cand e angajata la revista Carabus.
Maria Tanase a cantat prima oara in public, in 1921, pe scena Caminului Cultural Caramidarii de Jos din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari.
Maria Tanase a fost distribuita intr-un grup vocal, alaturi de Lia Bogdan, Marcel Emilian, Milica Milian si Stefan Glodariu. Prin toamna anului 1934, prezentata lui Constantin Brailoiu, intemeietorul Arhivei Internationale de Folclor de la Geneva de mai tarziu, i s-a recunoscut talentul si i s-a recomandat sa-si aleaga repertoriul direct de la izvoare.
Inregistrarea de proba s-a produs la Studioul Tomis din Calea Calarasilor. Piesa intitulata Romanta mansardei, imprimata sub indrumarea directorului muzical compozitorul Misu Iancu, s-a bucurat de un succes extraordinar.
Inceputul carierei artistice propriu-zise a coincis insa cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, cand a prezentat un program de piese folclorice: M-am jurat de mii de ori, Ce-i mai dulce ca alvita, Cine iubeste si lasa, Geaba ma mai duc acasa, Marie si Marioara, Cind o fi la moartea mea.
Data de 28 septembrie 1938 marcheaza debutul Mariei Tanase in arta cupletului, dar si lansarea cantecelor romanesti precum: Mi-am pus busuioc in par, pe versurile lui Nicolae Vladoianu si Habar n-ai tu, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.
In lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an, a aparut pe estrada Restaurantului Neptun din Piata Buzesti, unde canta acompaniata de taraful Vasile Julea.
Acolo au venit s-o asculte si scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat. In urma auditiei de la Hanul Ancutei, a fost aleasa sa reprezinte cantecul popular romanesc pe continentul american, in cadrul Expozitiei Internationale de la New York (1939).
A cantat in fata fostului presedinte american Hoover, a lui Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu, Jascha Heifetz s.a.
In octombrie 1940, Maria Tanase a oferit un recital de muzica populara romaneasca publicului din orasul Focsani, dupa care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistica, distrugandu-i-se toate placile de gramofon de la Radio, ba chiar si matritele de la casele de discuri.
Dupa citeva luni de absenta artistica, vocea ei s-a facut din nou auzita la posturile de radio. Si nu numai. A fost inclusa in turneul de propaganda romaneasca din Turcia din martie 1941, organizat de Nicolae Kiritescu impreuna cu Ion Aurel Maican.
La Istanbul Maria Tanase a fost ovationata pe scena Teatrului Taxim. A sustinut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, in urma carora, presedintele Turciei i-a oferit un post de cercetatoare la Institutul Etnografic din Istanbul si chiar cetatenia de onoare a Turciei.
In decembrie 1943, Maria Tanase a fost invitata sa participe la serbarea Pomului de Craciun de la Regimentul de Garda Calare, cantind piese folclorice si un program de colinde, la care au fost prezenti Majestatile Lor: Regele Mihai I si Regina Mama Elena, Maresalul Ion Antonescu, profesorul Mihai Antonescu, toti membrii guvernului.
In aprilie 1945 i se incredinteaza, la Teatrul Municipal, rolul eroinei Masa din drama tolstoiana Cadavrul viu, avand ca partener pe maestrul Ion Manolescu, a carui discipola era la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica, la clasa de tragedie.
Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955, Maria Tanase primeste Premiul de Stat, iar in octombrie 1957 i se acorda titlul de Artista Emerita. In decembrie 1957 este distribuita in coproductia romano-franceza Ciulinii Baraganului, turnata dupa romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati; interpreteaza rolul principal Anica, alaturi de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet si Florin Piersic.
Maria Tanase dorea ca restul vietii sa-l inchine invatamantului pedagogic de factura folclorica. La cererea sa, a fost transferata in functia de folclorist la orchestra Taraful Gorjului din Tg. Jiu, unde prezenta concerte si spectacole apartinind filonului folcloric oltenesc.
Concomitent, este distribuita la Teatrul Municipal din Bucuresti in Opera de trei parale a lui Brecht, in rolul Jeny Spelunca. Dar rapusa de boala, moare la 22 iunie 1963. Nu implinise inca 50 de ani. Sursa :interioare.free.fr.
Maria Tanase, agent secret?
Pe langa succesul nebun inregistrat de Maria Tanase in lumea muzicii populare romanesti, interpreta a avut si o existenta secreta, legata de medii foarte suspecte, de colaborare cu serviciile de spionaj ale aliatilor impotriva Germaniei lui Hitler, potrivit unui documentar prezentat de Realitatea Tv in cadrul emisiunii lui Stelian Tanase Bucuresti, strict secret, difuzat in septembrie 2010.
Numele Mariei Tanase a fost legat de cercuri de stanga, uneori chiar comuniste. Sandu Eliade (prezida asociatia „Amicii URSS), Hary Brauner (era din anturajul lui Lucretiu Patrascanu) si Titus Cristureanu (prieten apropiat al Generalului Emil Bodnaras), sunt oameni pe care obisnuia sa-i frecventeze, oameni legati de retele comitet din Romania, intr-un fel sau altul.
Inceputul cochetariilor Mariei Tanase cu serviciile de informatii din lumea buna din Franta, Marea Britanie, America, dateaza din 1937. Ea apare in anturajul unor mari personalitati cu care organizeaza un spectacol la Paris, cu ocazia unei expozitii internationale, cu scopul de a-i ajuta pe ranitii de pe campurile de lupta – se desfasura razboiul civil din Spania. Fondurile obtinute din spectacol, din documetele sigurantei, ar fi ajuns doar in partea internationalistilor. Partea opusa, nationalistii, nemultumiti, au pus ochii pe ea, povestea istoricul Cristian Troncota in documentar.
La sfarsitul anilor `30, Maria Tanase devine iubita lui Maurice Negre, jurnalist francez al agentiei Havas.
De fapt, acesta era era agent al Serviciului de spionaj francez, trimis in Romania pentru a reorganiza reteaua de spionaj. Franta avea nevoie de informatii din Romania, in contextul in care atmosfera in Europa se incingea si ne indreptam cu viteza catre a al Doilea Razboi Mondial.
In 1940, in urma unui pictorial nud, in care Maria Tanase apare jucand sah, politia legionara, care o tinuse minte de la strangerea de fonduri din Paris, se leaga de acest pictorial pentru razbunare. Cateva luni, toate discurile ei sunt sparte, iar matritele distruse la casele de discuri.
De spaima, artista e obligata sa-si paraseasca locuinta din Bucuresti si sa se refugieze in mahalaua copilariei ei. Intervine Eugen Cristescu, numit in 1940 la sefia serviciului special de informatii. El se hotaraste sa o ia sub protectie, avand si o relatie de iubire, se mai arata in documentar, potrivit Adevarul.
In 1943, Cristescu o trimite pe Maria Tanase sa ia contact cu serviciile secrete aliate, la Istanbul.
Maria Tanase nu era agent de culegere de informatii, ci de legatura si influenta. Prin actiunea de a-i aduce pe romani si pe britanici in postura de a gandi o solutie impreuna pe frontul secret, pentru a scoate Romania din alianta cu Germania, a fost fundamental, spunea istoricul Cristian Troncota in documentar.
Dupa 23 august 1944, Maria incepe sa fie suspectata de catre autoritatile sovietice. La inceput, in anii '30, era privita cu simpatie pentru legaturile ei cu cercurile de stanga, acum, pentru faptul ca excelase in relatiile cu anglo americanii, au inceput sa-si puna semne de intrebare.
Era filata in permanenta de securitatea nou infiintata a regimului comunist. Documentarul Realitatii TV sugereaza ca Eugen Cristescu le-ar fi sugerat noilor autoritati despre capacitatile Mariei Tanase, fapt pentru care la Securitate, cei din intern ii deschid dosar de urmarire informativa, dar, in acelasi timp, era chemata la diverse intruniri tovarasesti organizate la varf.
La 22 iunie 1963, Maria Tanase moare in urma cancerulului de plaman de care a suferit ani de zile. In testamentul lasat, Maria Tanase cerea ca dupa moartea ei sa fie sapata o fantana la care romanii insetati sa se opreasca sa bea apa si sa-si aminteasca de ea. Din pacate, dorinta ei nu a fost indeplinita din...lipsa de fonduri.
Source: http://www.bestmusic.ro/maria-tanase/biografie-maria-tanase/
