Gil Dobrică (n. 14 februarie 1946, com. Dăbuleni; d. 17 aprilie 2007, Craiova) A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul şi rhythm and blues din România. A avut în repertoriu melodii proprii şi preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui fan declarat a fost) şi alţi artişti de gen.Cuprins [ascunde] 1 Biografie 2 Cariera 3 Discografie 4 Legături externe 5 Bibliografie
[modifică] Biografie
S-a născut la ţara, în comuna Dăbuleni, judeţul Dolj, într-o familie cu nouă copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani şi-a luat fratele cel mare şi a plecat la Craiova, la şcoala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată ţara cu Cenaclul Flacara şi cu „Scanteile Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de muzica neagră şi i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul său. Gil a început să cânte piese rock şi soul de la 17 ani: cânta pentru studenţi, pe gratis, la Clubul Uzinei „7 noiembrie“ şi iî detrona pe cei care cântau jazz, swing, foxtrot.
Cînta piese din repertoriul unor artisti precum Aretha Franklin, Otis Redding, Arthur Conley, Little Richard, Hendrix, Beatles, Rolling Stones, fapt ce-i va atrage mare popularitate. Se stinge din viaţă la la vârsta de 61 de ani, după o grea suferinţă. Înca din toamna anului 2006, cunoscutul cântareţ suferea de gută cronică, de ciroză, dar şi de pneumonie.
[modifică] Cariera
A debutat în 1963, la Casa de cultură a Sindicatelor din Craiova, activează în diferite trupe: 13 Carate, din 1967 cu formaţia Dacii. În anii 1970, Gil, la îndemnul unor prieteni de la Conservator, a lăsat Craiova pentru Capitală. A locuit cu gazda, banii nu-i ajungeau niciodată, Gil Dobrica a avut foarte puţine aparitii televizate, Primul pas important pentru Dobrica in Bucuresti a fost cand s-a angajat la barul Atlantic, la Athéné Palace, la Continental. Fiecare bar avea balet, orchestra, se cântă in engleza, pe viu, fără instrumente electronice. Tot in 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai tarziu intra in Rosu si Negru. Apare in spectacole de muzica si poezie, la Teatrul Municipal "Lucia Sturza-Bulandra" (alaturi de Florian Pittiş, Ion Caramitru s.a.). In 1979 i se ofera o aparitie cinematografica in filmul "Nea Mărin miliardar" in regia lui Sergiu Nicolaescu, si debuteaza discografic cu "Hai acasa" pe disc EP de 45 de turatii. Piesa este un cover dupa John Denver - "Take Me Home, Country Roads" (1971).
Adaptări după Ray Charles, Percy Sledge sau celebrele sale cover-uri : "Rugă pentru parinţi" si "Ordinea de zi", sunt mari succese in perioada. In anii 1980, casa de discuri Electrecord ii editeaza solistului un single si trei LP-uri, o parte din acestea fiind recent reeditate pe CD.
[modifică] Discografie Single (1979 EP - Electrecord) Da-mi o sansa (1982 LP - Electrecord) Give Chance To Me (1983 LP Electrecord) Gil Dobrica - album (1988 - LP Electrecord) Cantec pentru mama (1999 - CD Electrecord) Hai acasa (2003 - CD Electrecord);